Pierdută în lumina palidă rătăceşte între amintiri
Şi-ar vrea să se înece în propria-i mare de iluzii
Să-şi caute visurile pierdute în adâncurile ei
Să adune clipele de altă dată aduse de valuri din larg
Pe corăbii ghidate de lună şi păzite de stele
Să-i aştepte gândurile tăinuite de pânzele inocentei
Să îl găsească pierdut şi rătăcit ca un nomad
Implorându-i ochii să plângă să poată să îl vindece
De veninul care i-a otrăvit pe amândoi
Dor. Un dor bolnav.
Şi se droghează în fiecare zi cu propriile cuvinte
Injectându-şi în vene aducerile-aminte
Ca şi o dependentă şi-ar vinde sufletul oricui
Care ar putea să îi promită că îi va da o licurire din privirea lui
Sau poate un zâmbet, un cuvânt să-i ridice starea în apogeul fericirii
Cu riscul ca în momentul următor să cadă din nou
Un dor care o calcă în picioare-n miez de noapte
Şi-i pare că se-nchina voit în faţa lui ca un supus
Gata să moară decât să-i fie azi ucis stăpânul
Un dor ce o subjuga, o domina, o ţine la pământ
Nu poate, sau nu are curajul să se ridice
E frică de luptă nevoită să o dea cu propriul sine
De groază că nu va mai găsi în ea o fărâmă de bine
Un dor ce o paralizeaza-n zori de ziuă
Răpindu-i pofta de-a se scălda în răsăritul dimineţii calde
Orbindu-i privirea şi lăsând-o într-o lume aparte
Un dor ce o arde, o mistuie o sfâşie nemilos
Sângerând sub privirile lui fără rost
Un dor, un dor însetat şi flămând de de dreptate
Văzând că viaţa îi frânge pe rând toate.
Dor. Un dor târziu...
Just for a moment, just a second
I will turn back time, hidden in a corner as a fugitive
Scared that their look will pierces me
Destroing my moment by inviting me out
Only for a tick of the clock, for a movement of the needle of the clock
I will lose myself in the past, to go back to all that I have left behind
To us, to the tree hat used to protect us by the rain
To the place where we left bits of soul into grains of sand
At the sea that drowned our hopes leaving us with nothing
Just for a piece of a minute
I would like to have in hands all that I've lost once
All that I had, all that I wanted, all that I felt
All that form my face was robbed, all that I built, all they tumbled down
Just for a wink, for a hundreth I would like go back next to you
And missing, to embrace me like as would be the last time when you do it
To want to go and you to catch me, to kiss me and to tell me "Silence!"
And I would fight with time if I could turn it back just for once
To everything that was and killed careless today
To give me back your look from other times
To give me back all that today I miss
From time to time I would like you to remember us too
To remember the sunny days, the rainy days
And one day accidentally meeting you
To embrace me with your eyes, fearing
Just for a bit of a moment
If I just could bitter my lips with your sweet taste
And your eyes being my temptation again, to lean forword them
To wake up again with your face beside me, smiling subtle, restful
If I just could run behind so many days up to that unforgiven time
When I realized that from a dream I woke up in a nightmare
When being here, you left like a miser taking everything from me
How can I start all from the begining?How I can?
I'm at war with time that seems to defed me
Because I wanted to stole moments from him, and he, ticking
However I would beg him the past, he still goes on
However I would say stop, he seems to just go on
Just for a moments, for a second
I would like not to hear the same anoying ticking anymore....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu