2 noiembrie 2011

Ţigara de la miezul nopţii (Midnight cigarette)

O ţigară se stinge încet, încă o amintire se risipeste-n fumul ei
O flacără aprinde încă una, o lacrimă se pierde printre scrum
Citesc în aer poveştile imprimate în jur răpuse de mult de timp
Liniştea îmi şopteşte că sunt prea slabă să poftesc trecutul afară
Noaptea trezeşte coşmarul din mine abolindu-mi forţa să sting lumina, să adorm
Prin geamul crăpat vântul îmi adie firea şi-mi consuma ţigara
Depănându-mi parcă şi mai repede amintirile care îmi fură somnu-n miez de noapte
Şi mă lasă captiva-ntro stare de singurătate...

Trag un ultim fum adâncită în plăcerea lui ca şi cum ar fi un ucigaş de amintiri
Încă o lacrimă împrăştie scrumul din scrumieră, imaginea ta mi se perinda-n minte
Odată stinsă e ca şi cum am stins o parte din coşmar, dar la final rămani tot cu un gust amar
Mi-e dor să-mi fie dor că altă dată, să imi doresc să fi aici şi chiar privindu-mă distant
Mi-e dor de mine, de ce am fost odată, mi-e dor să te iubesc în agonie
Mi-e dor să simt căldura ce îmi arde fiecare respiraţie când vreau să îţi vorbesc
Mi-e dor să-mi fie dor de tine când stând aici imi pareai mult prea departe de mine
Mi-e dor să îmi doresc să te aştept venind privind în gol pe geam fără de rost
Mi-e frică de ce sunt, mi-e dor de ce am fost...

Şi parcă aş mai prinde încă o ţigară dar e pachetul gol şi am fumat prea multe amintiri
Caut în scrumieră încă o lacrimă, dar scrumul e uscat şi dulcele coşmar s-a spulberat
Încet mă pierd iar într-un vis frumos fără să vreau când noaptea îmi închide forţat ochii
Rămân în urma amintirile arse-ntro scrumieră, şi resturi de ţigară, chiştoace din trecut
Frânturi de clipe moarte ce-mi bantuie-ncaperea şi ce de atâtea ori m-arunca la pământ
Mă mistuie nepăsarea, mă mângâie tăcerea şi mă urăsc când ştiu c-o s-adorm iar plângând...



A cigarette goes  slowly, another memory is wasted in the smoke
A flame lights up yet another, a tear is lost among the ashes
I read in the air stories printed around and lost for so long
Silence is whispering me that I'm too weak to invite the past outside
Night is waking up the nightmare from me abolishing the power to turn off the light and fall asleep
Through the broken window the wind blows my temper consuming the cigarette
Remember me even faster the memories that steal my sleep in the midnight
Letting me captive in a state of loneliness...

I pull one a last smoke drowned in his pleasure as it will be the killer for my memories
Another tear scatter the ashes in the ashtray, your image is walking through my mind
Once turned off it's like I turned off a part of my nightmare, but in the end still remains a bitter taste
I miss missing like other times, to want you to be here looking at me even distant
I miss me, what I was once, I miss loving you in agony
I miss feeling the warm burning my every breath when I want to speak with you
I miss missing you while standing here you seem to be so far
I miss wanting you to come at me while I'm staring at the window without sense
I'm afraid of what I am, I miss what I was...

And is like I want to light another cigarette but the pack is empty and I smoked too many memories
I look at the ashtray for one more tear but the ash is dry and the sweet nightmare shut forced my eyes
Behind remains the memories burned in an ashtray and some cigarette butts from the past
Bits of dead moments that are still haunting the place throwing me to hit the ground
Indifference is consuming me, silence caresses me and I hate to know that I will fall asleep crying...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu