26 noiembrie 2011

Uită,uită-mă ! (Forget, forget me!)


Uită de mine, uită de noi, uită de serile în care ne ascundeam printre plapume de ploi
Uită de picurii care băteau în geam şi ne deranjau liniştea când tresăream la zgomotul lor
Uită de nopţile petrecute în doi când întunericul camerei ne învelea trupurile palide
Uită de atingerile din miez de noapte când amândoi aici păream a fi atât de departe
Uită de parfumul clipelor de ieri când ne ţineam de mână de teamă că unu din noi va pleca
Uită de zâmbete, de priviri, de îmbrăţişări calde din dimineţile tarzi de toamnă
Uită de cuvinte traduse mai poi în gesturi prea tandre pentru indiferenta din noi
Uită de toate clipele irosite zadarnic când ne îndreptăm spre uşă nepăsători şi ignoranţi
Uită de cameră ce încă ne păstrează amintirea unor minute prea scurte cu ticăitul lor
UItă-mă, uită-mă, uită-mă în singurătatea în care m-ai găsit prima dată
Uită-mă în colţul de cameră unde obişnuiam să îmi irosesc secundele în aşteptarea lui
Uită-mă în patul în care mi-ai minţit tristeţea cu modul tău banal de a zâmbi
Uită-mă la masă, rătăcită printre eternele cuvinte care îmi dictează modul de viaţă
Uită-mă în întunericul locului, dezgolită de orice fel de sentiment, aruncă-mă înapoi în propria-mi temniţă
Uită-mă în coşmarul din care m-ai trezit pentru o clipă şi-apoi redă-mi somnul să pot visa din nou
Uită-mă în mână cu acelaşi caiet în care nu îţi găseşti locul printre prea multe pagini în război cu el
Uită-mă şi uită că te-am târât odată în propria-mi minciună
Când azi mă mint pe mine că vreau ca să mă uiţi...




Forget me, forget about us, forget the evenings when we used to hide from the rain, among the blankets
Forget the raindrops hitting the window and disturbing our silence when we wince at their noise
Forget the nights spent in two when the darkness of the room use to cover our pale bodies
Forget the touching from midnight when both here seem to be so faar
Forget the perfume of yesterday moments when we were holding our hands being afraid that one of us will leave
Forget the smiles, the looks, the warm hugs from the late autumn mornings
Forget the words translated later in gestures too tender for the indifference from us
Forget the moments wasted in vain when we walk out the door careless and ignorant
Forget the room that is still keeping the memories of the too short minutes with their ticking
Forget me, forget me, forget me in that solitude in which you found me first time
Forget me in the corner of the room where I used to waste the seconds waiting for him
Forget me in the bed in which you lied my sadness with your ordinary way to smile
Forget me sitting on the table, lost among the eternal words that dictates my lifestyle
Forget me in the darkness of the place, naked from all kinds of feelings, throw me back in my own prison
Forget me in the nightmare from which you wake me up for a moment and make me fall asleep so I can dream again
Forget me with the same notebook in the hand in which you can't find your place among too many pages at war with him
Forget me and forget that I dragged you once in my own lie
While I lie to myself today that I want you to forget...




16 noiembrie 2011

Labirint de stari....(Maze of states)

In camera pustie ma pierd intr-un labirint de stari
Printre foi si cuvinte caut sa gasesc putere sa sa merg mai departe
Sa evadez din cimitirul clipelor de mult moarte
Privirea pare goala.Caut sclipirea ratacita din ochi intre versuri ce imi concretizeaza starea
Caut zambetul desenat intr-un oracol cu amintiri obosite si prafuite de timp
Caut clipa de fericire spulberata de cuvinte nepotrivite dintr-un moment nepotrivit
Caut visele pierdute printre perne in noptiile in care lacrimile ingreunau asternuturile
Caut sa-mi nutresc sperantele din franturi de trecut ce inca bantuie locul
Caut sa imi regasesc spiritul de copil pe leganul din parcul ce se contureaza prin geamul aburit
Caut sa ma regasesc pe mine intr-o mare de clipe ce imi ametesc mintea in diversitatea lor
Trec subit de la o stare la alta cu fiecare ticait de ceas ce imi bate asurzitor in ureche
Se ineaca orele in timp si cu fiecare moment imi pare ca ma afund si mai mult in propria temnita
Secundele imi par o eternitate si in jur nu e nimeni sa ma impinga sa merg mai departe
Raman tintuita in acelasi colt de camera unde tes panze de amintiri in care tot eu raman captiva
Din rame pozele, in care am imortalizat farame de fericire, par ca imi zambesc ironic
Vreau sa raman,vreau sa plec,prea confuza sa stiu daca sa fug sau nu de propriul eu
Inlemnesc sa descopar ca am pierdut si lacrimile care uneori ma faceau sa ma simt vie
Si incep sa caut regretele tardive intr-un sertar intepenit in care am inghesuit vechile cadouri
Sa caut sperantele pierdute intr-o scrisoare de la revedere mototolita,ratacita-ntr-un penar
Vocile constiintei sunt in razboi cu glasurile ascutite ale inimii in timp ce eu gresesc mereu calea
Urla dintr-un caiet dorintele dintr-o zi de vara si caut forta sa nu rasfoiesc trecutul inutil
Printre toate starile caut o cale de scapare din banala singuratate
Caut curajul intr-un car de slabiciuni si nu fac altceva decat sa gasesc si mai multe indoieli
Caut momentul potrivit sa ma ridic din prapastia in care singura m-am ingropat cu fiecare ora irosita
Caut o cale de iesire din labirintul de stari care ma taraste mereu in jurul aceluiasi sentiment de neputinta...

Si am sa evadez,azi,maine,intr-o zi,sau poate niciodata...



In the empty room I lose myself in a maze of states
Among the papers and words I'm looking to find the strength to go on
To escape from the cemetery of the moments gone for so long
The look seems to be empty. I search for  the lost  shine of the eyes among lyrics that materialize my state
I look for the smile drawn in an oracle filled with tired and dusty memories
I look for the moment of happiness shattered by the inappropriate words said in a wrong time
I look for the lost dreams among the pillows in the nights when the tears used to fill the bedsheets
I look to cherish my hopes from past fragments that are still haunting this place
I look to find my child spirit on the swing in the playground that is outlined through the steamed window
I look to find myself in a sea of moments that confuse my mind with their diversity
I suddenly pass  from one state to another  with each tick of the clock that beats deafening in my ear
Hours drowns in time and with each moment I seem to go deeper in my own prison
Seconds seem like an eternity and there is nobody around pushing me to move on
I'm pinned in the same corner of the room where I weave webs of memories in which I always remain trapped
From frames the pictures, in which I immortalized pieces of happiness , seem to smile me ironically
I want to stay, I want to leave,  I’m too confused to know whether or not to run from myself
I'm afraid to discover that I've lost even the tears that sometimes made me feel alive
And I start to look for the belated regrets in a stuck drawer in which my cramped the old gifts
I look to find the hopes that I've lost in a goodbye letter crumpled somewhere in a pencil
Voices of consciousness are at war with the sharp voices of  heart while I always walk on the wrong way
From a notebook, desires from a summer day are screaming and I look to find the power to not unnecessarily brows the past
Among all states  I look for a way to escape from the ordinary solitude
I look for the courage in a car of weaknesses and I'm not doing anything else than founding even more doubts
I look for the right time to get up from the gap in which I buried myself with every hour wasted in vain
I look for a way to walk out  of this maze of states that always drags me around the same feeling of helplessness...

And I'll escape, today, tomorrow, someday, or maybe never...



2 noiembrie 2011

Ţigara de la miezul nopţii (Midnight cigarette)

O ţigară se stinge încet, încă o amintire se risipeste-n fumul ei
O flacără aprinde încă una, o lacrimă se pierde printre scrum
Citesc în aer poveştile imprimate în jur răpuse de mult de timp
Liniştea îmi şopteşte că sunt prea slabă să poftesc trecutul afară
Noaptea trezeşte coşmarul din mine abolindu-mi forţa să sting lumina, să adorm
Prin geamul crăpat vântul îmi adie firea şi-mi consuma ţigara
Depănându-mi parcă şi mai repede amintirile care îmi fură somnu-n miez de noapte
Şi mă lasă captiva-ntro stare de singurătate...

Trag un ultim fum adâncită în plăcerea lui ca şi cum ar fi un ucigaş de amintiri
Încă o lacrimă împrăştie scrumul din scrumieră, imaginea ta mi se perinda-n minte
Odată stinsă e ca şi cum am stins o parte din coşmar, dar la final rămani tot cu un gust amar
Mi-e dor să-mi fie dor că altă dată, să imi doresc să fi aici şi chiar privindu-mă distant
Mi-e dor de mine, de ce am fost odată, mi-e dor să te iubesc în agonie
Mi-e dor să simt căldura ce îmi arde fiecare respiraţie când vreau să îţi vorbesc
Mi-e dor să-mi fie dor de tine când stând aici imi pareai mult prea departe de mine
Mi-e dor să îmi doresc să te aştept venind privind în gol pe geam fără de rost
Mi-e frică de ce sunt, mi-e dor de ce am fost...

Şi parcă aş mai prinde încă o ţigară dar e pachetul gol şi am fumat prea multe amintiri
Caut în scrumieră încă o lacrimă, dar scrumul e uscat şi dulcele coşmar s-a spulberat
Încet mă pierd iar într-un vis frumos fără să vreau când noaptea îmi închide forţat ochii
Rămân în urma amintirile arse-ntro scrumieră, şi resturi de ţigară, chiştoace din trecut
Frânturi de clipe moarte ce-mi bantuie-ncaperea şi ce de atâtea ori m-arunca la pământ
Mă mistuie nepăsarea, mă mângâie tăcerea şi mă urăsc când ştiu c-o s-adorm iar plângând...



A cigarette goes  slowly, another memory is wasted in the smoke
A flame lights up yet another, a tear is lost among the ashes
I read in the air stories printed around and lost for so long
Silence is whispering me that I'm too weak to invite the past outside
Night is waking up the nightmare from me abolishing the power to turn off the light and fall asleep
Through the broken window the wind blows my temper consuming the cigarette
Remember me even faster the memories that steal my sleep in the midnight
Letting me captive in a state of loneliness...

I pull one a last smoke drowned in his pleasure as it will be the killer for my memories
Another tear scatter the ashes in the ashtray, your image is walking through my mind
Once turned off it's like I turned off a part of my nightmare, but in the end still remains a bitter taste
I miss missing like other times, to want you to be here looking at me even distant
I miss me, what I was once, I miss loving you in agony
I miss feeling the warm burning my every breath when I want to speak with you
I miss missing you while standing here you seem to be so far
I miss wanting you to come at me while I'm staring at the window without sense
I'm afraid of what I am, I miss what I was...

And is like I want to light another cigarette but the pack is empty and I smoked too many memories
I look at the ashtray for one more tear but the ash is dry and the sweet nightmare shut forced my eyes
Behind remains the memories burned in an ashtray and some cigarette butts from the past
Bits of dead moments that are still haunting the place throwing me to hit the ground
Indifference is consuming me, silence caresses me and I hate to know that I will fall asleep crying...