Acea Femeie...

     Am stiut mereu ca sunt un om puternic. Chiar daca uneori am avut impresia ca nu mai pot si as fi vrut sa ma tavalesc pe jos de durere, am reusit mereu sa privesc inainte, sa ma scutur de praf si sa merg inainte fara sa privesc in spate. Nimeni nu a spus ca este usor sa treci prin viata , dar tine de tine sa iti faci drumul mai usor sau mai greu. Nu iti pleca in jos capul decat daca vrei sa iti admiri pantofi. Nu te apleca decat daca vrei sa ii stergi de praf iar apoi cu fruntea sus priveste-i pe toti in ochi si arat-le ca poti tot ceea ce ei au zis mereu ca nu poti. Fii o femeie puternica si alege langa tine un barbat la fel de puternic astfel incat atunci cand stati unul langa celalalt nimeni sa nu poata sa va daramae sau sa treaca de voi. Zambeste ca si cum zambetul tau ar putea sa cucereasca intreaga lume si nu-i lasa niciodata sa te vada trista. Fii acea femeie pe care ti-ar placea sa o intalnesti pe drum si sa o privesti cu admiratie. Fii eleganta prin gesturi, prin tinuta, prin prezenta, prin privire. Ofera amabilitate si lasa-i sa te invidieze pentru tot ceea ce reprezinti si lasa-i in curiozitatea lor cum ai ajuns aici. Nu te obosi sa te explici, lasa-i sa inteleaga doar ce vor ei atat timp cat tu iti cunosti potentialul si valoarea. 

    Am stiut mereu ca pot sa ajung acolo unde vreau eu sa ajung. Chiar daca uneori am vrut sa ma opresc si sa ma ascund intr-un colt unde sa nu ma mai gaseasca nimeni. Dar am reusit mereu sa urc scara cu scara, cu picioarele uneori obosite, cu gandurile sfarmate, cu bagajele vietii tarate dupa mine. Nimeni nu a spus ca vei avea in fata un drum lin si drept. Vei avea de urcat scari greoaie, alunecoase, tocite, mai joase, mai inalte, tot ceea ce iti trebuie este curajul de a mai face inca un pas inainte. Atunci cand vei spune ca nu mai poti cu siguranta mai poti inca putin. Trage aer in piept, respira adanc si aminteste-ti ca in spatele tau sunt aceia care abia asteapta sa te depaseasca. Nu privi inapoi pentru ca s-ar putea sa iti incetinesti drumul, doar aminteste-ti de ei si spune-ti ca tu vei ajunge la destinatie inaintea lor. Fii acea femeie care isi trece mana subtil prin par si merge mandra inainte ca si cum ar putea sa tina intreaga greutate a pamantului intr-o singura mana si ar strange-o in pumn.

Într-o zi promit ca o sa iti lipseasca!

    Intr-o zi promit că o să îți lipsească. Ai să privești în jurul tău și ai să îi cauți privirea căruia de atatea ori i-ai furat sclipirea, zambetul ce ți-l dăruia în fiecare dimineață când te trezeai morocanos si posomorat.Ai uitat să o prinzi de mana și să îi simți cum fiecare simț îi tremură la atingerea ta. Ai uitat sa o strangi in brate, sa o faci sa zambasca si ai lasat-o ghemuita intr-un colt de pat de unde statea si te privea cu teama ca ii vei face semn sa iasa pe usa,iar mai apoi vei inchide usa in urma ei ca si cum nu ti-ar fi pasit niciodata pragul. Si secata de puteri o vei lasa tarandu-se pe podeaua rece, fara nici o farama de suflet care sa o poarte mai departe, cu inima paralizata de durere, cu ultimele vise spulberate.
Si iti vei aminti de ea intr-o zi mohorata de vara, cand pielea îi va cersi imbratisarile care nu cereau nimic in schimb.Cand linistea din jur va tanji sa ii mai auda macar pentru o singura data rasul colorat, cand orice gluma de a ta ii contura zambetul pe fata palida si stearsa de atatea dezamagiri. Si tarziu in miez de noapte iti vei aminti de vorbele dulci cu care iti inchidea ochii si atipea langa tine in timp ce mainile ei stateau nemiscate pe pielea ta aspra.Si vei vrea sa o strigi inapoi, dar strigatul tau va fi unul surd, pierdut de mult in ecoul nepasarii ei. Vei realiza ca fericirea nu se construieste pe promisiuni fara fond si iti vei desface bagajul de amintiri unde vei cauta sa gasesti o scapare din prezentul crunt.
    Intr-o zi promit ca o sa iti lipseasca. Vei dori sa te intorci, asa cum ea s-a intors de atatea ori in lumea in care nu a avut niciodata loc. Vei gasi si tu usa inchisa privind din prag cu regrete tardive cum fericirea ti s-a scurs lent printre degete cand i-ai facut semn sa plece din calea ta plina de spini. Cand ultima proprozite s-a incheiat cu punct si cand virgula si-a pierdut intelesul. Si o sa iti lipseasca atat de tare incat toata durerea pe care ea a simtit-o o sa se adune in starea ta cand o vei privi din departare fara sa poti macar sa te apropri de fiinta ei. O vei privi ca pe o amintire care iti va trezi mereu fiori in prag de seara. Pe drumul lung din fata nu ii vei gasi nici macar umbra, nici suspinul, nici urma parfumului de alta data.
Intr-o zi promit ca o sa iti lipseasca si o sa doara!