Şi ne vom întâlni în parc, la vechea bancă ! (We'll meet in the park at the old bench!)

Şi ne vom întâlni în parc, la vechea bancă
Unde de atâtea ori tăcuţi priveam în gol, unde stăteam noi cei de altă dată
Unde am lăsat tot ce de uneori ne este dor
Şi ne vom întâlni întâmplător ca doi străini în mijlocul aceluiaşi decor
Vom fi tot noi, însă atât de diferiţi de tot ce-am fost
Ne vom privi-ndelung zâmbindu-ne anost
Şi aşezându-ne, subtil o să aprindem câte o ţigară
Când melancolici ne vom gândi la zilele de vară
Te voi privi ca pe un om obişnuit ce-mi stă alături
Mă vei privi ca pe o simplă fata din mulţime ce din senin se aşezase lângă tine
Vom povesti timizi şi speriaţi, ne vom privi pe ascuns, intimidaţi
Şi la final plecând ne vom întoarce capul înapoi
Zâmbindu-ne subtil şi trist că timpul n-a ţinut nicicând cu noi.

Şi ne vom întâlni în colţ de stradă
Unde ne-am întâlnit în timp de atâtea ori, unde eram noi cei de altă dată
Unde aşteptarea ta-mi dădea fiori
Şi ne vom întâlni din întâmplare, doi trecători într-un oraş ce pare mare
Acelaşi loc însă atât de diferit păstrând în schimb, în aer, tot ce am simţit
Şi ne vom strânge mâna cu căldură printre mulţimea ce se agita-n jur
Mă vei privi atent simţind că ochii mei te fură
Te voi privi subtil şi temător că ochii tăi îmi vor trezi în mine un dor
Vom şuşoti ceva neînţeles, printre mulţimea care pare că se mişca fără sens
Şi apoi grăbiţi ne vom vedea iarăşi de drum
Gândindu-ne la ce am fost, la ce suntem acum.

Şi ne vom întâlni pe vechea stradă
Unde odată ne plimba
m nestingheriţi, unde ne perindam noi cei de altă dată
Unde păream a fi atât de fericiţi
Şi ne vom întâlni neplanuit, doi câte doi, fiind totul diferit
Te voi privi discret ca pe o cunoştinţa din trecut
Mă vei privi ascuns fără ca ea să îşi dea seama ce-ai făcut
Vom fi trimişi într-un moment din anterior, şi-n suflet vom simţi atunci un gol
Şi-mpinsi de viaţă vom merge fiecare înainte
Privind pentr-o secundă înapoi, şi întrebându-ne:"Oare ce simte?"

Şi ne vom întâlni din vreme-n vreme
Aceleaşi locuri cu acelaşi decor, noi diferiţi de cei de altă dată
Poate mai plini, poate cu sufletul mai gol
Şi ne vom întâlni, aşa, involuntar, târâţi de anii grei, cu gust amar
Mă vei privi mereu cu-n zâmbet plin de dor
Te voi privi mereu ca pe ceva ce veşnic am s-ador
Şi-nidiferent de unde vom ajunge fiecare ne vom privi mereu din depărtare
Si-ndiferent de timpul ce-o sa treacă
Noi ne vom reîntâlni mereu în parc, la vechea bancă.